Forma inițială a Paștelui evreielor a apărut cu aproximativ 3500-4000 de ani în urmă. Evreii nomazi aveau o sărbătoare de primăvară, numită Pesah, ce înseamnă îmbunare. Acestă sărbătoare iudaică Pesah ținea Opt zile iar din momentul cînd Mîntuitorul a fost trădat și răstignit,iar după trei zile a înviat - s-a schimbat din nou sensul sărbătorii Paștelui evreiesc. Această sărbătoare a căpătat semnificația de "trecere prin moarte la viață", a devenit simbolul izbăvirii oamenilor de către Mîntuitor din robia păcatelor . Sărbătoarea se numea în continuare Paște. Paștele evreielor a fost preluatde creștini, însă mieluljertfit a fost înlocuit cu însuși Isus Hristos. În conștiința creștină, mielul considerat drept salvator al evreielor a devenit simbolul lui Isus, care ca un miel nevinivat, s-a jertfit și s-a dat răstignit pe cruce pentru oamenii spre ispășirea păcatelor. Despre legătura strînsă a Paștelui creștin cu cel iudaic vorbește și faptul că la început ambele sărbător erau marcate în aceeași zi. Numai cu timpul biserica creștină s-a străduit să se îndepărteze de tradiția iudaică, ceea ce a influințat și asupra datei serbării Paștelui. 
Aici putem să ne punem întrebarea de ce în prezent Paștele la creștini nu se concide cu cel iudaic. Calcularea Datei Paștelui se complică și di cauza că evreii se conduceau de calendarul lunar, anul la ei avînd 353 sau 354 de zilu, iar creștinii de cel silar, anul căruia număra 365 sau 366 de zile. La biblioteca V.Bielinski pe 12.04.2012, la ora 10.00 s-a organizat o discuție cu tema: Istoria despre Paște, tradiții pascale. Discuția s-a petrecut cu elevii liceului O.Ghibu, clasele a 5-a și a 5-b. Mare le-a fost curiozitatea elevilor aflînd istoria despre Paște, au luiat cunoștință cu cartea Hristos a Înviat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu