SFINTELE PAȘTI, TRADIȚII ȘI SUPERSTIȚII

Sărbătorim Paștele primăvara atunci cînd se primenește natura, cînd se dezleagă apele, și faptul acesta nu este defel întîmplător. Paștele are semnificații multiple și profunde, creștinul și-a pus credința și speranța în serviciul purificării, perfecționării sale continuie. Or, credința l-a salvat pe om, credința în posibilitaea de a se autoperfecționa, de a învinge intemperiile vieții, de a depăși obstacole.
An de an, secole de secole s-au cristalizat tradițiile ce țin de sărbătoarea Paștelui, dar tradițional toată lumea practică unele tradiții, se aprind lumini ca să dispară întunericul, se face curat în casă, în curte, dar și în gînd, în suflet spre purificarea firii, a faptelor și a năzuințelor. Se coace pască și cozonac, se prepară bucate alese însemne belșugului obținut prin muncă cu sufletul împăcat, fără gîlceală.
Vopsirea ouălelor tradițional se vopsesc în culoarea roșie ce semnifică culoarea vieții și a Soarelui la asfințit și cu galben cînd răsare, ulterior culoarea roșie a fost atribuită sîngelui Mîntuitorului.

Sfințirea apei în cadrul slujbei de Înviere, care va fi folosită apoi un an întreg la botezul copiilor, credincioșii își iau acasă din acestă apă sfințită, care este folosită apoi în caz de boală la oameni și animale.

Focul tradițional din noaptea Învierii este o preluare a tradiției păgîne , cînd cu prilegul sărbătorilor primăverii se aprindeau focuri enorme, simbolul Soarelui care învinge iarna, al luminii care domină întunericul, al vieții care învinge moartea.

În ultimul rînd, dar nu cel lipsit de importanță este tradiția iepurașului, care aduce ouă și cadouricopiilor. Putem să ne întrebăm de iepure? În Bizanț era animalul cel simboliza pe Hristos.

TRADIȚII ȘI SUPERSTIȚII DE SĂRBĂTORILE PASCALE

- mîncarea tradițională de Paște este mielul;

- tradițional înainte de Înviere,lumea vin la biserică și fac în fața bisericii un foc uriaș ,acest rug va fi binecuvîntat de preot, țăranii aprind bețe lungi și mlădițe înmăgurite de salcie aduse de ei și le lasă să ardă pînă ce o parte se carbonizează, apoi îngroapă în cîmpul de cereale aceste cărbune,  împreună cu mlădițile de salcie, ca anul ce vine să fiie rodos;

- cine moare în seara de Paște ajunge în rai;

- cine se naște în seara de Paște va avea o viață frumoasă;

- fetele nemăritate , cînd spune preotul "Hristos a înviat"trebuie să spună repede "eu să joc prima" în așa fel se va mărita prima;

- se aprind focuri mari în jurul bisericii și în cimitire, pentru a lumina drumul morților care în acestă noapte se întorc pe pămînt;

- lumînările aprinse cu care se întorc acasă după Înviere, se păstrează cu mare grijă, deoarece ele sunt bune în momente grele;

- mîncarea sfințită se păstrează ca leacuri și talismane:

.sarea la sfințitul fîntînilor;

. slănina pentru boli la vite;

. Busuiocul pentru dureri de gît;

. tămîia cind sunt furtuni;

- de Paște se mai îmbracă în haine noi semn al înnoirii;

- feremiturile care rămîn nnu se aruncă ele se îngroapă și în locul cela se sădește o plantă numită Măruncă, acel care va bea ceai va avea mulți copii;

- cine nu doarme în ziua Paștelui va fi tot anul activ;

- tradițional se mai spală cu un ou roșu sfințit ca să fii tot anul rumăn, și cu bănuți, ca să ai tot anul bani, s.a...

Începînd de azi, şi pînă la Paşte, credincioşii ortodocşi se roagă şi postesc riguros amintindu-şi de zilele în care Iisus a pătimit pentru mîntuirea oamenilor, și așteaptă Învierea Domnului pentru a mînca pască și ouă sfințite.