Poezii pentru copii scrise de autorii cei mai renumiți
Curiosul vrea să știe: Minienciclopedie. Chișinău, 2014
Girafa
Bucuros e Girafel:
Zi și noapte zburdă el!
Doarme mai puțin de-o oră-
Ca mămica lui, ca sora.
L-am invidiat nițel:
Dorm mai mult, că-s băiețel.
Are el o limbă lungă-
Poate la urechi s-ajungă,
Să le curețe cu spor
singurel, fără-ajutor.
Girafa este cel mai înalt mamifer din lume.
Girafa doarme foarte puțin-cel mult o oră pe zi.
Limba girafei este alastică și foarte lungă-de circa jumătate de metru! Astfel, girafele se curăță în urechi cu ajutorul limbii. Ea este de culoare neagră.
Câinele
Le adulmecă pe toate
Și mirosul îi permite
Să-nțeleagă ce bucate
Astăzi îi vor fi servite.
E un câine-obișnuit,
Dar mirosu-i dezvoltat-
Într-o seară m-a găsit
După urma mea pe-asfalt!
Am Plecat la magazin
Și în curte l-am lăsat;
El, văzând că nu mai vin,
După mine s-a luat.
Acum stau și mă gândesc
Ce-o să fac, de plec departe:
Nu mai pot să-l părăsesc-
S-ar porni el să mă caute!
Simțul olfactiv al cânelui este de peste o mie de ori mai dezvoltat decât cel al omului. De aceea există câini politiști, câni de vânătoare, de salvare.
Cânii nu pot distinge culorile verde și roșu, lumea lor fiind colorată în galben, gri și albastru.
Broasca
O broscuță însetată
Se aruncă iute-n baltă-
Nu poate defel să bea.
Apa intră în stomac
Doar prin piele. Oac-oac-oac!
Face broasca bucuroasă.
Poate-acum pa mal să iasă.
N-a putut apă să guste,
Dar a prins vreo patru muște,
Căci cu limba ei cea lungă,
Poate lesne să le-ajungă.
Limba broaștei, lungă și subțire, este ușor despicată la vârf și secretă o substanță lipicioasă, de aceea prada se încleie ușor de ea. Broaștele nu beau apă. Apa este absorbită prin piele.
Suceveanu, Arcadie. Greierul care s-cri-cri-e / Arcadie Suceveanu. –
Chișinău, 2012
De Bobotează
Sărbătorim, ci îngerii de sus,
Botezul sfînt al Domnului Isus.
Cu-agheasmă ne spălăm pe ochi, pe față,
Apoi, pe lacuri, tăiem cruci de gheață.
Suntem smeriți și veseli, deopotrivă,
Mîncăm și prune fierte, și colovă.
Și preotrul sfințește , dulce, masa,
Și-a veșnicie miroase casa….
Busuiocul din agheasmă
Floarea bunicii, sfîntă floare,
Sădită-ai fost de Dumnezeu!
Miroși a nunți și-a sărbătoare,
A graiul meu și-a neamul meu.
Pusă-n cățuia cu agheasmă,
Sub dulci icoane românești –
Ești numai suflet și mireasmă
Li însăși veșnicia ești!
Moș Decembrie
Moș Decembrie are-o lulea,
Puf-puf- pufăie Moșul din ea.
El, în fiece dimineață,
Își umple luleaua cu gheață –
Cînd nu iese fum, iese ceață……
Suceveanu, Arcadie. Știu ca la
școală / Arcadie Suceveanu. – Chișinău, 2002
Alfabetul poetic
”A” Nu știu: scară-i sau
compas?
-
Ba
e-un cort, se-aude-un glas.
”Ă” De și-ar scoate pălăria,
El și-ar pierde vrednicia.
”” Lui i-a fost mereu pe plac
Doar căciula cea de dac.
B”” Scrie barza la gazetă:
”Am găsit o bicicletă”.
”C” Calul popii în dumbravă,
A pierdut ieri o potcoavă.
”D” Are talia cam scurtă:
Duce un dovleac în burtă.
E”” Pieptenul pe care-l vezi
E al Caprei cu trei iezi.
F”” Cheia asta ce desciue?
O Garoafă, o gutuie….
”G” G-ul e un C cu gușă.
Dar și, pentru hoți, cătușă.
”H” ”De-l întorci, zice-un vultan,
Ai un mic aeroplan”.
”I” E bastonul ideal
Pentru Leul mareșal.
”Δ Și deodată, și deodată
Ia devenit săgeată!
”J”Nu-i lulea și nici cuier,
Este cîrja lui moș Jder.
”K” Acest K ( apa) cine e?
Luptător de karate.
”L” Cînd e gheață și polei,
El e crosă de holtei.
”M” Între crestele de munți
E un M, sau chiar mai mulți!
”N” Ce portiță de nuiele!
Parcă-i a bunicii mele.
”O”La școală, găina Coco
Nu face un ou, ci un O.
”P” Șoarecul, de după ușă,
Își ițește-o urechiușă.
”R” Pe-ul scoate un picior
Și o ia la pas ușor.
”S” Șarpele-a venit la școală
Deghizat într-o spirală.
”Ș” Trei pătrimi e șarpe-n el,
O doime-șoricel.
”T” Tot ce-a tors, pisicul Sforr
Pune-acum pe-un rășchitor.
”Ț” Are, mai cu seamă, preț
Colțul lui, ca de mistreț.
”U” Cu acest magnet, piticii
Scot din mușuroi furnicii.
”V” Iar pe V l-am descifrat
Chiar și-n bradul răsturnat.
”W” E-o gravură, mă întreb,
După coarnele de cerb?
”X” Două linii-ncrucișate –
Căci mai simplu nu se poate!
”Y” Praștia asta, fii atent,
Costă-un yen în Orient.
”Z” Fulgerul pe boltă-l scrie,
Nu-i mai trebuie hîrtie.
Pămîntul
Vai, pămîntule-pămînt,
Toată ziu-mi ești în gînd:
Dimineața mă trezesc
Și cu ochii te gîndesc,
În amiază rînd pe rînd
Trec țărîna ta în gînd,
Seara, singurel rămas,
Sufletul gîndit ți-l las.
Soarele și gutuiul
Soarele cu raza lui
Pune frunze în gutui,
Apoi pune și-o gutuie
Tocmai-n vîrf de pom o suie.
Soarele așa muncește
Pîn-gutuia se-ndulcește,
Iar cînd frunza-i arămie,
El gutuia mi-o dă mie.
De Anul Nou
Vine vreme nouă,
Ornicul: tic-tac,
Dar tu, vreme veche,
Spune-mi: ce să fac?
Vremea veche-i bună,
Dar de ce? Ghiciți!
Pentru că-i străbună
Vreme cu părinți.
Țurcanu, Ianoș. Ce ascund cuvintele / Ianoș Țurcanu . –Chișinău, 2008
La concert
În pădure-i un concert
Pentru nai și clarinet.
Nu mai e nici un secret
Că vulpoiul cel șiret,
Simulînd că e atent,
A dormit-dormit…. Discret.
Iar cînd s-a trezit, a zis:
-Mi-a plăcut. A fost ….. ca-n vis!
Lectură
-Ah, cunosc un șoricel-
E isteț, e frumușel
Și îi plac, la nebunie,
Cărțile de poiezie!
Multe pe derost le știe
Și-mi divulgă bucuros:
-Cărțile de poezie
Sunt mult mai ușor… de ros.
Paralele
Prin Mediterana trece
Paralela cincisprezece,
Iar prin catalogul clasei,
Numai paralela… șase.
Mulți dintre colegii mei
Știu de paralela trei..
Dar, oare, pe unde trece
Paralela nota zece?...
Sticescu, Passionaria. Printre ierburi și gîngănii / Passionaria Stoicescu. – Chișinău, 2007. – 31p.
Brîndușe
În palatul trist al Toamnei
A ieșit din movul hainei,
De subt frunze de cenușă,
O cheflie de Brîndușă
Dintr-al zărilor preaplin
Soarbe fumegosul vin
Revărsat peste pămînt
Mirosind a Ger și Vînt.
Și la cheful cam sărac
Brumei doar fîcînd pe plac,
Cupe mov, din loc în loc,
Îi zic Toamnei: - Hai, noroc!
Pregătiri de Iarnă
Pentru- o Gîrgîiță mică
Pregătită de iernat,
Sub gîtegele uscate
Poate fi un dulce pat.
Și o Rază aurie
Străbătînd pieziș din cer,
Cu văpaia ei tîrzie
Poate fi… calorifer.
O petală de va pune
O Brîndușă peste ea,
Gîrgîrița o să doarmă
Sub o plapumă lila.
Și pe cine –o să veseze
În somn lung cu Ger și Vînt?
Pe crăiasa Primăvară
Reîntoarsă pe pămînt.
Ursachi, Silvia. Am încălicat pe-o roată și v-am spu-o gogonată / Sivia Ursachi. – Chișinău, s.a. – 56p.
Întîmplare de Crăciun
Ca să vezi! Un căpcăun
L-a păpat pe moș Crăciun!
După zile lungi de post,
Hămesit cum o fi fost,
L-a găsit printre nomeți,
Sub un brad cu bunătăți.
Căutînd să-și facă rost,
De ceva mai sățios,
A zărit ub brad frumos.
Și sub el, precu vă spun,
Stătea pașnic Moș Crăciun!
Cu mustăți ,cu barbă lată,
Mumai că…. De ciocolată!
Uite-așa un căpcăun
L-a păpat pe Moș Crăciun!
Numărătoare
Eu sunt plop,
Iar tu-un tei,
Eu mă-ndop,
Iar tu paști zmei.
Tu prinzi muște,
Eu fac treabă,
Mă găsești,
Dar nu degrabă.
Leu-n prund
Vînează-un pește,
Eu m-ascund,
Iar tu găsește!
Sfat pentru obrăznicături
Cînd la masă mi te chiamă
Mama să te speli pe mîini,
Iar tu, uitînd de zeamă,
Scuturi merii prin vecini…
Dacă îți aduce-o chiflă
Bunicuța de la hram,
Iară tu îi dai cu tifla ,
Fără barem un ”milțăm” …..
Dacă sari să te încaieri
C-un curcan obraznic foc,
Care-n pene se înfoaie
Și de tine-și bate joc….
Romanciuc, Vasile. Am un nume frumos / Vasile Romanciuc. – Ch.: Prut, 2013. – 68p.
Doina
Doina e artistă mare –Vocea ei e-o sărbatoare.
O ascultă-o pasărea:
”Vreau să cînt și eu ca ea,
Luri-luri-luri-la!”
Maria
-Cine dragă mi-e ca floricica?
-Eu, fetița mamei, Maricica!
-Cine vine-acuma s-o dau huța?
-Eu, fetița tatei, Măriuța!
-Cine ni-i lumina, bucuria?
-Eu, fata bunicilor, Maria!
Ion
Cu un pix sau c-un creion,
Îmi scriu numele –Ion,
Ionică, Ionel…
Apoi, scriu și cumințel,
Dar… ceva mai mărunțel.
Romanciuc, Vasile. De ce plînge clovnul / Vasile Romanciuc. - Chișinău, 2009Mormorel
Ursulețul Mormorel
E de pluș și-i mititel.
Îl mîngîi, că-i place, știu....
El vorbește, parcă-i viu:
- Mor-mor-mor, o mîngîiere
Face cît un stup cu miere...
Ursul Fram
Ursul Fram, artist vestit,
Ni se plînge... c-a răcit!
Și, circar , cu mult umor,
Se preface:- Mor-mor-mor!
Cine știe, cine știe
Pe aici vreo....farmacie?!
Povață
Harap -Alb îmi dă povață
”Din povestea mea, învață
Cum să-l recunoști pe Spîn-
Ah, știu bine
Ce hram ține:
E hain și e hapsîn,
Ahtiat după avere...
Și în zîmbetu-i miere,
Printre vorbile viclene,
Stau și te pîndesc hiene.”
Suceveanu Arcadie. Lumea din spatele oglinzii / Arcadie Suceveanu. – Ch.: Știința, 2001. – 23 p.
Crocodilul
Vai, pe hartă, rîul Nil
Lung e cît un crocodil!
Crocodilul, crocodilul
A-nghițit, se pare, Nilul.
Berbecul
Ziua e-un berbec de treabă,
Stă pe deal și paște iarbă.
Noaptea-și poartă printre spații
Turma lui de constelații.
Liliacul
Nostim tip... Deoarece,
Spre-a cunoaște altă stare,
Și-a prins aripi la picioare
Și-a zburat din .... șoarece.
Veverița
Sus în nuc, lîngă portiță,
Sare-un fulger cu codiță,
Iar în urma-i, pe uluci,
Se-aud tunete în nuci.
Știrbu, Titus. Ce înseamnă-a fi om bun / Titus Știrbu. - Chișinău, 2006Ce înseamnă-a fi om bun?
- Moș Crăciun, Moș Crăciun,
Ce înseamnă-a fi om bun?
- Pentru-a fi om bun, băieți,
Multe trebuie să-nveți:
Omul bun nicicînd nu fură,
Pe vecini nu ține ură
Și cuvîntul cînd rostește -
Mai întîi îl cîntărește.
Omul bun la sfadă tace,
De-a promis ceva - el face.
Omul bun te-ajută-n toate,
Ți-i ca soră. Ca un frate.
Măturătorii
Ninge.
Cade lin zăpada.
Mătură-o mătușă strada:
Într-o parte
Și în alta,
Într-o parte și în alta.
Cățelușul ei, cu coada,
Mătură și el zăpada.
Într-o parte și în alta...
Cum să stea așa degeaba?
O carte pe zăpadă
O carte pe zăpadă aruncată....
De sus, plutind în roată, fulgușorii
Îi ocolesc coperta colorată,
Căci i-au văzut în lacrimi ochișorii.
Iar între foi a înghețat cu totul
Un licurici și două coțofene,
Un cocostîrc, ariciul și enotul,
Și zîmbetul Elenei- Cosînzene.
Băieți și fete, albi ca de zăpadă,
Pe-alături trec în cete zgomotoase.
Ce bine-ar fi ca cineva s-o vadă,
Să-i încălzească buchiile frumoase.
O, buna mea fetiță! Drag băiat!
Închei această carte cu un sfat:
Începe ziua cu o faptă bună
Și toate-n viață au să-ți meargă strună.
Blandiana, Ana. Întoarcerea lui Arpagic / Ana Blandiana. - București: Humanitas, 2008. Biografia verii
Vara începe
Din straturi din cepe
Și se arată
Printre salată.
Crește ușurel
Printre păntrunjel.
Apare în lume
Dintre legume.
Stă apoi închisă
Într-o caisă,
E prinsă-n mreajă
Într-o cireașă,
Persicile-n sine
O ascund mai bine,
E dulce și bună
În orișice prună,
Și-i o-ntreagă vară
În orișice pară.
Știe să se suie
Chiar și-ntr-o gutuie,
Și e-ntr-adevăr
În orișice măr.
Dacă vrei ți-o scutur
Dintr-un ți-o scutur
Dintr-un bob de strugur,
Dacă vrei ți-o-aduc
Pe-o frunză de nuc.
Toamna rea cînd vine,
Își ascunde bine
Dulcele ei trup
Într-un cantalup,
Inima ei vie
În ciorchini din vie.
Frigul nu o-nfrînge,
Iarna nu o ninge,
Căci e, bunăoară,
La noi în cămară.
Clipoșete prin
Butoiul cu vin,
Și poate să-ncapă-n
Funia de ciapă,
Nu moare de tot
Nici chiar în compot,
Ba rămîne-n viață
Chiar și ăîn dulceață.
Cărare, Petru. Ochii mei ca două: poezii pentru copii / Petru Cărare . - Ch.: Lumina, 2011. - 16 p.
Cu cine seamăn eu ?
Ochii mei, ca două stele,
sunt ca ochii mamei mele,
Nasu-i ca a lui tăticu,
Fruntea - ca a lui bunicu;
Părul lung și ondulat
Bunicuța mi l-a dat.
Eu și tatăl meu
Tatăl meu este șofer,
Cară piatră și beton.
Eu la el în camion
Deocamdată-s pasager.
Șed cuminte și aștept:
Va veni acel moment,
Cînd voi sta și eu avan,
Cum stă tata la volan.
Dinu foarte multe știe
Dinu foarte multe știe.
De-l întrebi,îndată-ți spune
Și un basm, și-o poezie ,
Și de ultima minune
Ce-a aflat-o din ziar,
Și mai cîte alte... Dar,
Punînd mîna pe ciocan ,
Un chiron vroind să bată,
Degetu-și lovi taman
Și-i cu mîna bandajată.
Știi istorii, poezii?
Foarte bine e că știi!
N-ar fi rău să știi tot bine
Și ciocanul cum se ține!
Portnoi, Anatol. Veronelu / Anatol Portnoi. - Ch.: Pontos, 2003. - 24p.
Veronelul
Cine este Veronelul?
E fetița-băiețelul:
Ionel și Veronica,
Vlăstărașii lui tăticu.
Ambii dragi și scumpi îmi sunt
Și-i numii printr-un cuvînt.
Soarele în valuri
Soarele rotund ca mingea
A căzut din cer în mare.
O fetiță mică plînge:
”Ajutor! Salvați pe Soare! ”
Zăpada dulce
Prima dată în ogradă
Ionel văzu zăpadă
Și nespus de bucuros,
Mă întreabă, curios:
- Cine a vărsat pe jos
Zahăr așa mult, gustos? -
Îi explic, luat cu treabă:
- Nu e zahăr, e zăpadă.
Însă nbu se lasă puștiul:
- Dar zăpada asta-i dulce?!
Țurcanu, Ianoș. Coca-cola pentru Nola / Ianoș Țurcanu. - Ch.: Prut Internațional, 2014. - 28 p.Cartea
O carte bună este, firește,
Asemenea omului care-o citește.
Dacă de carte te - apropii discret,
Poți să descoperi orce secret:
Ea poate să-ți aducă aproape
Taine din ceruri, din munți și de ape,
Să-ți spună de ce ninge sau plouă
Și care-i misterul picăturii de rouă.
Doar într-o carte poți să citești
Cum spiridușii vin din povești
Sau cum licuricii pun la cale,
Noaptea, să vegheze visele tale.
Cartea preface întunericul în lumină
Și transformă pustiul într-o grădină.
Suflete vesele, frumoase, curate
Pot să se-adune doar lîngă o carte.
Diminneața
Mă spăl cu apă rece
și somnul o să plece!
Mă spăl cu apă rece -
voi fi voinic cît zece!
Mă spăl cu apă rece
și lenea îmi va trece,
dar...după ora zece!
Sus, pe boltă
Sus, pe boltă, mii de stele
Stau întinse sub saltele-
E cam rece lîngă nori!
Și, sărmanele de ele,
După munci de veghe, grele,
Ațipesc abia în zori.
Filip, Vitalie. Popasuri pe Licuricia - planeta copiilor isteți / Vitalie Filip. - Ch.: Epigraf, 2012. - 102 p.
Cîte odrasle are mama?
Are mama trei feciori:
Nicu, Petru, Teodor;
Fiecare frate are
Cîte două surioare:
Nicu -două,
Petru - două,
Teodor, de-asemeni, două.
Cine este cel mai vesel?
Este vesel azi Marcel,
Dar mai vesel decît el
Este Mihăiță, care
E mai trist decît Mardare.
Cîte.....?
Am o scară
Cu șase fuscei.
Cîte intervale
Sunt între ei?
Mai am o rotiță
Prea iute la vale.
Are opt spițe.
Dar intervale?
Moșneaga-Mitrofan, Valentina. Dar sfînt / Valentina Moșneaga- Mitrofan. - Chișinău : Silvius Libris, 2014 . - 48 p .Narcișii
Bunicuța lui Boris
Are-n curtea sa narciși.
Copilașii vin să-i ceară
Un buchet de primăvară,
Vor s-o bucure ei tare
Pe a lor educătoare.
Irisul
În grădina ce de vis
Cresc flori mîndre de iris.
stîngenel i se mai spune,
Nu-i mai mîndră floare-n lume!
Romanciuc, Vasile. O furnică în bibliotecă / Vasile Romanciuc. - Chișinău, 2007. - 31 p. Cățeluș de pluș
Dragul meu Tărcuș,
Cățeluș de pluș,
Vin să dormi cu mine, țică,
Știu că, singurel, ți-e frică...
Muzica nopții
Zice greierul Cri-Cri:
”Ce frumoasă - i lună plină!
Luna este .... un CD-
Auzi muzica divină?
Do-re-mi-fa-sol-la-si...”
Melcul
Melcul n-a trăit degeaba -
Ca un mare înțelept,
Zice: ” Graba strică treaba .”
Și ” Grăbește-te încet.”
Vulpișoara . - Chișinău, 2006
Vulpișoara
Vulpișoara, pe-nserat,
Stă la margine de sat
Și se uită-ncolo, - ncoace -
Dar cu cine să se joace?
Iepurașul - meac-meac-meac,
A zbughit-o sub cerdac;
Aricelul - pîș-pîș-pîș,
S-a ascuns într-un tufiș;
Bobocelul - piu-piu-piu,
Huștiuliuc, drept în pîrîu.
Papagalul. - Chișinău, 2006Papagalul
Papagalul: ”Ian zi: R-ricu!”
Și Licu zice: ”L-licu!”
- Păi, tu zici ”R”, nu ”R”...
-Ba tu zici: ”L”, nu ”L”!
Și care mai de care
Insistă-n gura mare:
- ”Rî”-i cor-ect!
- Ba ”Lî”-i col-lect!
- Nu-i per-r-fect!
Ba e pel-l-fect!
Strigînd, nu iau seama,
Că intr-nî casă mama:
- Ia să văd, ce fac copiii?
Și deschide o cutie.
- Cine poate, s-aud, cine
Zice repejor , ca mine:
Ca-ra-me-le co-lo-ra-te? -
I le dau pe jumătate.....
Au încremenit eroii!
Și, de voie, de nevoie,
Au zis pe nerăsuflate:
- Ca-ra-me-le co-lo-ra-te!
Para. - Chișinău, 2011
Para
Cine știe bunăoară,
Cîtă vară e-ntr-o pară?
Sare-o cioară negrișoară
Și imediat declară:
- Să aruncăm para-n carr-carr
Și s-o ducem la cîntar!
Prinde glas, din rîu, nisetrul:
- Hai s-o măsurăm cu metrul
Ori să-i punem ... termometrul.
Moș Martin zice senin:
- S-o desșurubăm puțin
Și din pară, așadar,
Să turnăm vara-n... pahar.
Și-apoi, cu puțin noroc,
Să-ncleiem para la loc
Pisicuțul. - Chișinău, 2011Pisicuțul
Sunt zburdalnic și sunt mic,
Dă-mi un nume de pisic.
Alerg după șoricei,
Doar ca să mă joc cu ei.
Chiar de nu-i lumină-n casă,
Eu văd bine, nici nu-mi pasă,
Pot să ies la vînătoare,
Noaptea ca și ziua mare,
Urc fuguța în copaci,
Că sunt sprinten și dibaci.
Cînd mi-e foame, să-mi dai lapte
Și am să mănînc cît șapte.
Ca să cresc pisoi voinic,
Șă n-am teamă de nimic.
E plăcut cînd obosești
Și torci vise motănești:
Sfîr-r, srîr-r, sfîr-r, încetișor -
Noapte bună, somn ușor!
Suceveanu, Arcadie. Cu mami și cu tati ai spor la carte / Arcadie Suceveanu. - Ch.: Litera AVN. 2012. - 72p. Ariciul
Pîș încolo, pîș încoace -
O pernuță pentru ace.
De sub dînsa, croitorul
Își arată botișorul.
Elefantul
Elefantul e vedetă,
Trombonist la operetă,
Toată ziua cîntă-așa:
Trom-pa-pa, trom-pa-pa....
Fratele mai mare
Frațiorul meu cel bun
E voinic ca Făt-Frumos.
Lîngă el, cum să vă spun,
Sunt și eu mai curajos.
Urîtu, Dorin. Sub aripa mamei: versuri pentru copii / Dorin Urîtu. - Chișinău: S.n., 2013. - 36 p.Sălcioara
Sălcioara mea pletioasă,
Cu crengile în jos,
Te bate ploaia nemiloasă
Răzbate pînă la os.
Sălcioara mea pletioasă
Crengile freamătă-n vînt,
Negura toamnei, cît de deasă,
Nu topește-al tău veșmînt.
Dulce nume
Plai frumos cu dulce nume
Ca și ăînvierea noastră
Strălucești ca o lumină
Pînă la ferastra noastră.
Mă alinți cu raze calde,
O, simt mîngîierea vieții,
Cînd e verde a mea privire
De suflarea dimineții.
Crez poetic
Dealurile Moldovei mele,
Cerul ei cel plin de stele,
Toată viața să trăiesc
Eu Moldova să doinesc,
Pe acest pămînt străbun
Toată viața să compun.
Cîntece să le-adun.
Steluța
- Mihăiță, vino-n grabă,
Să vezi o steluță în iarbă.
- O steluță? Nu se poate,
Uite sus, pe cer sunt toate.
- Dar în iarbă ce lucește?
- Cred că licuriciul este.
La săniuș
Se grăbește Ilenuța
Că-i îngheață săniuța.
Îmbrăcă un cojocel
Apoi zbîr-r-r-r, pîn-la muscel,
Dar cînd se văzu în vale,
Privi înspe deal su jale:
- Vai, cît e de burduhos!
Cine-l va urca pe jos?
Pasărea și Mărtinică
Vai, urît mi-i singurică
Să stau fără Mărtinică:
De cînd gerul a venit,
Din bîrlog n-a mai ieșit.
Și tot mornăie sub nas,
Ca în pace să-l mai las:
- Eu afară voi ieși,
Gerul cînd s-a domoli.
Zaporojanu, Ada. Deschideți ușa... Cîntece și poezii pentru copii de toate vîrstele / Ada Zaporojanu . - Ch.: S.n., 2002. - 48 p.
Consoana
- Mihăiță, treci la tablă
Și arată-mi o consoană.
- A-a-a ......
Te-ai pornit ca o dîrdală.
”A” doar este o vocală.
- Da știu bine, a fost vocală,
Dar de cînd am răgușit,
”A” consoană-a devenit.
Bunătatea
De m-aș face -o păsărică,
Mi-aș alege-o rămuriă,
De unde-aș putea să cînt
Bunătatea pe pămînt.
Și-ar zbura glăsciorul meu
Pînă sus, la Dumnezeu
Și-ar cădea din cer ploițe,
Spălînd multe suferințe.
Și m-aș bucura nespus
De puterea cea de Sus.
Leagănul
Pe copac un legănuț
Se leagănă cu-n pruncuț.
Princu-i mic, copacul mare,
Și îl apără de soare.
Albinuțele, mai toate,
Se opresc din zbor mirate:
- Cine-i acest ghemușor
Ce miroase a lăptișor?
Suceveanu, Arcadie. În cămașă de cireașă / Arcadie Suceveanu. - Chișinău: Litera AVN, 2014. -32p.În ce se măsoară liniștea?
Greierii, în ierburi crude,
Cîntă sau măsoară
Liniște, ce se aude
În amurg de vară?
E -un cri-cri, ce înfioară
Valea ce-o cutreieri....
Și-ți zici: ”E-o tăcere-afară
De trei mii de greieri...”
În ce se măsoară curentul electric?
Știți, pisica mea persană
E de-a dreptul năzdrăvană!
Ochii ei lucioși și vii
Cred că-s puși la baterii,
Fiindcă , de te uiți atent,
Noaptea, ei produc curent....
De cîți wați, vă întrebați?
De vreo cinci kilo....cîrnați?
Kinder cu surprize
Ce idee min unată -
O surpriză - n ciocolată!
Ca să vezi din acest ou,
Iese cîte-un mic erou:
O păpușă, o maimuță,
Un cățel, o mașinuță....
Oare ce găini de soi
Ouă-aceste ouă noi?
Cărare, Petru.Micul Păcălici / Petru Cărare. - Chișinău, 2005.
Plouă
Ochii înspre cer ridic:
Vine- un nouraș voinic
Și ne plouă,
pic-pic-pic!Crește grîul mare-n spic,
Cresc și eu cît încă-s mic
Cîte-un pic,
cîte-un pic,
Și mă fac băiat voinic.
Las- să plouă,
pic-pic, pic!
De ce soarele e roșu?
Soarele pe cer răsare
Și e roșu de rușine,
Că i-am spus și eu, în fine:
- M-am sculat azi, frățioare,
Mai devreme decît tine!
Concert nocturn
Greierașul cu lăuta
Cîntă sîrba și bătuta
Și dansează un arici,
Luminat de-un licurici.
Bujor, Ala. Duminica cu surprize. Săptămîna profesiilor / Ala Bujor. - Chișinău, 2010. - 46 p .Oița și nourașul
Pasc oițe pe imaș.
Uite trece-un nouraș.
Cum oița ar afla
De ce seamănă cu ea?
Bucălat e și pufos.
El e sus, iar ea e jos.
Iepurilă cel Vestit
Uite, dragă, ce-a pățit
Iepurilă cel Vestit:
Alergînd printre ponoare,
S-a întins să stea la soare.
A sărit ca înțepat:
”Cine oare m-a pișcat?”
Nici țînțari, și nici furnici -
S-a culcat printre urzici.
Vîntulețul și păpădia
Vîntuleț, poznaș adie -
Zboară fulgi de păpădie.
Să îi sufle-ncolo-ncoace.
Vîntulețul zburător
Nu se-astîmpără ușor.
Cînd adoarme obosit,
Puful cade în sfîrșit.
Știrbu Titus. Vasilică- Fasolică, născocilă și cureaua / Tutus Știrbu. - Iași, 2014. - 140 p.
Cartea
Cartea e oglinda vieții,
Cartea-i călătoare stea,
Pîn-la albul bătrăneții
Fiți prieteni buni cu ea.
O carte pe zăpadă
O care pe zăpadă aruncată...
De sus, plutind în roată, fulgușorii
Îi ocolesc coperta colorată
Căci i-au văzut în lacrimi ochișorii.
Iar între foi a înghețat cu totul
Un licurici și două coțofene,
Un cocostîrc, ariciul și enotul,
Și zîmbetul Ilenei-Cosînzene.
Băieți și fete, albi ca de zăpadă,
Alături trec în cete zgomotoase.
Ce bine-ar fi ca cineva s-o vadă,
Să-i încălzească buchiile frumoase.
Limba Română
Cît ai pămnîntul sub picioare,
Învață cîte limbi dorești,
Dar să rămîi măreț și tare
În Tronul Limbii Românești
Butnaru, Leo.Arlechinul și delfinul / Leo Butnaru. - Chișinău, 2000. - 30p.
Veniți la noi, dragi scriitori
Din isprăvile-ntîmplate
Pictor, vreau să vă spun,
Eu aș scri-o mare carte,
Dar nu știu cum s-o compun.
Deci, veniți, dragi scriitori,
Cît mai des printre copii:
Noi să compunem întîmplări,
Iar dumneavoastră- poezii.
Bunicul Ion Creangă
Bunicul Ion Creangă,
Bunicul Meșter - Faur
Giuvaiergește basme
Din gînd și șimț de aur,
Arzînd îmbietor
Ca flăcări pe comoară
Ce veșnic lumina - vor
Străbuna noastră Țară.
Floarea
Pe un plic am încleiat
O frumoasă romaniță,
Plicul l-am expediat
În oraș, vărului Ghiță.
Iar mai eri primesc răspuns
De la GHiță, care-mi scrie
Că s-a bucurat nespus
De scrisoarea mea hazlie.
Buzea, Constanța. Zgomotocicleta. Antologie de poezii pentru copii / Constanța Buzea. -București, 1996. - 63p.Ce spunea un băiețel
Îmi spunea un băiețel
Că ar vrea mult, mult și el
Să facă, o zi, miel,
Ca să poarte clopoțel.
Rața cu mustață
- Vreau să văd o rață
Cu mustață!
_ Rață și muștață
Nu se văd la față
Niciodată-n viață!
- De ce?
_ Pentru că rața
Umblă dimineața,
Iar mustăcioara
umblă seara.
Iarna cîiinii n-o mănîncă
Nu-i din oase, ca s-o roadă,
Ci-i făcută din zăpadă.
- Potăită Javrotei,
Niște țurțuri tu nu vrei?
Fără măduvă în ei,
Țurțuri oase de polei.
Filip,Vitalie.
Popasuri pe Licuricia - polaneta copiilor isteți. Vitalie Filip. - Ch.: Epigraf, 2012. - 104p.
Purcelușul vesel
Ieri a desenat Matei
Doi de e și trei de 3,
Și un O, colea, măscat,
Pe o coastă răsturnat....
Și s-a întrebat Matei:
” Ce-o să fac acum cu ei ?”
Dar se dumeri : ” Acuși
Am să fac un perceluși!”
Și, poftim! zis și făcut!
”Cum ?” te-ntrebi. Ai priceput?
Plopii și gutariul
Pe sub malul priporos
Plopii cresc cu vîrfu-n jos.
Într-o fugă eu m-am dus
Să-i intorc cu vîrfu-n sus.
De-ntrunat nu-i întrunai,
Ci făcui un guturai.
Cîte capete-s în lac?
Singur racul
E-n tot lacul
Fără frați și alte rude,
Căci n-au unde
Se ascunde.
Numai broaște, numai peși -
În total cozi douăzeci,
Iar lăbuțe șaptezeci
Racu-n lac a numărat....
Hai, aflați neapărat
Cîte capete -s în lac.
Dintre care - cîte tac?
Cîte pot să zică ”oac”?
Suceveanu Arcadie. Ceasornicul din tei . Poezii dedicate anotimpurilor, lunilor și sărbătorilor / Arcadie Suceveanu. - București : Litera 2013. - 31 p.Anotimpurile
Primăvara
Soarele, meșterul-faur,
Trece c-un magnet de aur:
Scoate firul ierbii verzi
Și cornițele la iezi...
Vara
Vine Vara, seceră grîul,
Ia-n brațe pădurea, marea și rîul
Și mi le dă bucuroasă: Ia-le,
Pînă la toamnă, sunt ale tale.....
Toamna
Urcă Toamna sus pe creste,
Trece -un vînt prin frunze, șui.Ard gutuile-n ferestre:
La-cri-mi-le soa-re-lui.
Iarna
A-nceput să ningă de aseară,
Vîntul se dă huța prin salcîmi.
Iat-o, se întoarce-acuma în țară
Iarna, cu o sorcvovă în mîini.
Floriile
Au venit Floriile
Vesele-s cîmpiile,
Om și pom renaște.
Iar căsuțele prin sate
Albe-s toate și curate
Și miros a Paște.
Sfintele Paști
Astăzi slăvim pe Sfîntul Împărat:
”E Paștele- Hristos a înviat!”
Lumina lină arede-n orice sat
Și-n orice geam: ”Hristos a înviat !”
Vestesc și clopotele ne-ncetat:
”Ding- dang, ding-dang - Hristos a înviat!”
Cel rău mai bun e, cel sărac - bogat,
Iubiți-vă: ”Hristos a înviat!”
Bunii creștini, cu sufletul curat,
Ouă ciocnesc: ”Hristos a înviat!”
Răspund: ”Adevărat a înviat!”
Partole, Claidia. Ai grijă de tine! / Claidia Partole. - Durlești, 2001. Cu focul ne se joacă!
Ia, ascultă-o întîmplare
Cu doi frați, doi șoricei,
Care s-au jucat cu focul...
Tu, să nu pățești ca ei!
O cutie cu chibrituri
Au găsit și le-au aprins .
Ar fi ars și ei, și casa...
Focul bine că s-a stins!
Atenție la priză!
Priza nu e pentru joacă,
Nare găuri pentru cui !
Un pisic n-a ascultat,
Acum vai de capul lui!
Și-a arts coada și mustața,
A văzut și stele verzi!
Dar putea să-și piardă viața...
Să-l întrebi, dacă nu crezi!
Nasul și....mărgica!
Un iepuraș mic și prostuț,
În drum o mărgică-a găsit:
Rotundă și foarte frumoasă!
”Unde s-o pun?” s-a gîndit.
S-a gîndit și-a băgat-o în nas,
Dar s-o scoată nu mai putea !
Speriat a chemat o urgentă...
Vai de el, dacă nu i-o scoatea!
Anton, Ion. Vesel îndrumar pentru vestiar / Ion Anton.- Chișinău, s.a. - 62p.
Costumul
- Nume am, să știți, o droaie!
Pot să fiu:
De sport, de baie,Și de lucru, și de gală,
Și de joacă, și de școală,
Pentru fete sau băieți...
Multe nume port, vedeți?
- Spune cum te cheamă, cum?
- Știți și voi, copii-
COSTUM!
Ciupicii
Vine-o ceată de furnici
Încălțate în ciupici...
- Da de ce nu-mblați desculță?
Le întreabă, grav, Mitruță.
Zice-un puști cu ochi senini:
- Păi, în codru sunt și spini!
Cămașa națională
Eu cu ia-s ca o soră -
Și la cîntec, și la horă
Împreună ne vedeți:
Fete-n ii, eu - pe băieți!
Mă distrez cu ia, zău,
Tot aici, la matineu,
Căci e zi de sărbătoare
Cu concert și voie mare!
Cazimir, Zinovia. Lumea Copiilor, Lumea magiilor: Poezii, ghicitori, numărători și două povești /Zinovia Cazimir. - Ch.: Pontos, 2012. - 160p.Speranța
Dormi, adormi, că mama-ți cîntă, împletind un vis frumos,
Să crești mare, puișor, bun, voinic și sănătos.
Te văd om de omenie, nu contează ce-o să fii,
Vei conduce camionul sau tractorul pe cîmpii,
Inginer vei fi sau medic, muncitor, aviator - Să dea Domnul pace-n lume, pentru toți un viitor .
Eu te legăn și îți cînt, scumpul meu copil,
Cu speranță mare-n suflet, floare de april!
Miresuica
Gîsca Lina-i gospodină,
Azi a văruit prin casă,
S-a spălat și e frumoasă.
Zice lumea că e grasă,
Mie însă nici nu-mi pasă,
Mi-am ales-o de mireasă!
Poduleț pînă la Soare
Curcubeu frumos din cer,
Sfatul tău acum îți cer:
- Cum ajung eu pîn - la tine?
Căci cuprinzi multe coline,
Vreau sa-mi fii puntea cea mare,
Călăuză pînă - la Soare.
Cărare, Petru. Firicel de iarbă verde : poezii pentru copii / Petru Cărare. - Ch.: Lumina, 2011. - 20p.
Cuibarul
Într-o zi sub un tufar
Am găsit într-un cuibar
Patru ouă mărunțele.
Cînd să pun mîina pe ele,
Vine păsărica-n zbor,Fîlfîind deasupra lor:
- O, să nu le-ating, copile,
Că mai sunt vreo patru zile
Și din orice oușor
Va ieși un puișor.
Eu m-am dus tot înainte ,
Bucuros c-am fost cuminte...
Iepurașul curajos
N-o să mă mai tem la noapte
Nici de zgomot, nici de șoapte!
Am să-i trag și-un somn, precis!
Ce e drept, c-un ochi... deschis !
Un pescar avea o rîmă
Un pescar avea o rîmă,
Dar n-avea un pește.
Stă și se gîndește:
- Îi dau lacului o rîmă,
Ca să -mi deie pește.
Și cum acest gînd i-apare
Și-și gătește nada,
Dintr-un val un pește sare
Și-i arată coada...
Partole, Claudia. Are mama fată mare . Versuri / Claudia Partole . - Chișinău, 1992. - 43p.Vreau să cresc
Vreau să cresc, - sînt încă mic !Nu-s luat în serios .....
Știu că toți te iau în seamă,
Dacă ești înalt, spătos.
Vreau să cresc: mănînc un morcov,
Două roșii, trei masline...
Dar nu văd să cresc deloc, -
Toți se uită-n jos la mine!
Inima
Omul are o inimă.
Cică e la fiecare
Cam cît pumnul lui de mare.
Mică e, da-n ea încap
Toți și tot ce ți-e mai drag.
.jpg)
Moșneaga-Mitrofan, Valentina. Rugă pentru ploaie: Versuri/ Valentina Moșneaga-Mitrofan. - Chișinău, 2009. - 16p.Pîrîiașul
Treci pe la noi prin grădină,
Florile să le udăm
Și toți să ne bucurăm !
Roua dimineții
Roua este presărată
Printre flori și iarba -naltă,
Picușor cu picușor...
Ce frumos sclipește-n zori!
Ai zice că Zînă Bună,
Trimisă de mîndra Lună,
Cu bgheta-i fermecată
A-mpodobit lumea toată!
Soarele pe boltă suie,
Nici un strop de rouă nu e!
Vino mîine, pe la zori,
S-o culegem de pe flori.
Andrieș
Andrieș, acu-i cuminte,
N-are cînd să se aline,
E mîndru de surioara,
Frumoasă și bălăioară.
O iubește pe Lenuța,
Dacă plînge , o dă huța,
Ea din ochișori clipește
Și-așa dulce îi zîmbește.
.jpg)
Urîtu, Dumitru. Cîntec de zbor: versuri pentru copii / Dumitru Urîtu. - Ch.: S.n. - 36p.
Inimă de mamă
Inima de mamă bună
Nu-i născută în furtună,
Inimă de mamă bună,
Cînt duios cu a ta strună.
Și mă bucur pîn-la stea
Că o am pe mama mea.
Rîndunica
De ce mai zbori, o, rîndunea,
Nu vezi să zia s-a sfîrșit?
La cuibul tău cel liniștit.
Că puiul te așteaptă,
Că puiul te așteaptă...
Cîntec de zbor
Mama-i ca un soare,
Mama-i ca o lună,
Mama e vioara,
Ce îmi cîntă întruna.
Cîntă-ncet și tandru,
Ușurel-ușor,
Parcă îmi dă aripi,
Ca să pot să zbor.
Făguraș de poezie : Versuri- licurici pentru dragii pici. - Chișinău, s.a. - 80 p.Păpușa vorbitoare (Vasile Romanciuc)
Păpușica mea vorbește, Zice MA-MA și clipește.
Orișicine-n mînă-o ia,
Ea tot zice: Ma-ma-ma!
M-am certat cu păpușica-
Cum să nu-ți cunoști mămica?!
Cum se spală ariciorii ( Grigore Vieru)
Aricioaica-n umbra florii
Își grijește ariciorii.
Îi tot spală de cu zori
Pe botic și ochișori.
Doar pe spate, doar pe sapte
Să-i băiască ea nu poate.
Ariciorii, așadar,
Stau cu spatele murdar.
Și-s spălați abea cînd plouă
La o lună ori chair două.
Bucurați-vă, măi pici,
Că nu sînteți pui de arici.
Primăvara ( Grigore Vieru)
Iese iarba luminoasă,
Rîndunica vine-acasă.
Se-ntîlnesc pe văi izvoare,
Alb e zahărul de floare.
Cald e soarele-n cîmpie
Ca un ou de ciocîrlie!
Cărare, Petru. Eu cresc mare : Poezii pentru copii / Petru Cărare. - Chișinău, 2011. -19 p.
Aurel și Azorel
Toată ziua Aurel
S-a jucat cu Azorel,
Dar cînd dase o ploaie deasă,
Puștiul s-a ascuns în casă
Și pe țînc în prag îl lasă,
Ba-ncîi și mai declară:
- Pui de cîine, stai afară!
Azorel mîhnit rămine:
- Apoi nu știu ce-i mai bine -
Pui de om sau om de cîine....
Chicu, Angela. Carte pentru cei mici s-o citească la bunici / Angela Chicu. - Ch.: Lumina, 2012. - 16p.
Povestea morarului
În pădurea cea de pini
Un morar trăia bătrîn.
Îl știa o-ntreagă lume-
Era blînd, făcea și glume.
De la mic și pîn-la mare,
Îl iubea orice suflare.
Ursachi, Silvia. Vino, vino, Moș Crăciun! / Silvia Ursachi. - Chișinău, 2011.
Sania lui Moș Crăciun
Din Laplandia străveche,
Cu un țurțur la ureche
Se pornește Moș Crăciun.
Are o sanie ușoară
Și doi reni cu zurgălăi.
Zboară săniuța, zboară
Peste dealuri, peste văi.
Iar în torba-i cea burtoasă
Duce multe bunătăți
Și-l așteaptă-n orice casă
Copilițe și băieți.
Surpriză pentru Moș Crăciun
Sunt un pici din grupa mare,
Știu să scriu și să citesc
Și lui Moș Crăciun, cînd vine,
O surpriză-i pregătesc.
Îi voi spune- o poezie
Despre graiul strămășesc,
Despre doină, mamă, glie-
Cît de mult eu te iubesc.
Iar apoi cu toți din grupă
Ne-om lua de mîini frumos
Și-om dansa vîrtos o horă
Pentru moșulo drăgăstos.
Vîrțanu, Mihail. Îngerul casei: Poezii pentru copii /Mihail Vîrțanu. - Ch.: Cartea Moldovei, 2005. - 120p.Moldova
Unde-i bolta mai albastră,
Acoli-i Moldova noastră;
Unde e mai dulce slova,
Unde-i mai mînoasă vara,
Acolo ne este Țara;
Unde-i diona mai duioasă, -
Acolo suntem acasă,-
Plai frumos, cu dulce nume,
Altul nu-i ca pe lume!
Limba noastră
Dulce-i limba
Țării mele,
O cunosc și melci,
Și stelele,
Chiar și ploiele
Ne cîntă
Tot pre limba mamei,
Sfîntă.
Spicul
Spicul crește în cîmpie
Și prieteni are o mie,
Precum fraga-n poieniță,
Precum eu la grădiniță.
Sppicul crește în cîmpie
În hăiniță aurie,
Și îl mîngîie ploița,
Cum ne mîngîie măicuța.
Zaporojanu, Ada. Mi-i dor de bunicuța: versuri pentru copii / Ada Zaporojanu. - Ch.: Ruxanda, 2009. - 28p.
Bunicuța mă iubește
Bunicuța mă iubește
Și de rele mă păzește -
Să nu mă zgărîe pisica,
Cînd îi netezesc burtica,
Să nu mă sperie Tărcuș,
Că-i micuț și e ghiduș .
Cloșca, dacă mă ciupește,
Ea pe loc o potolește.
Ca să-mi fie somnul dulce,
La pernuță -mi face cruce,
Eu cu dragoste o privesc,
Pentru toate-i mulțumesc.
Vai, ce bucuroasă sunt
Am o casă luminoasă,
Frățiori, bunici la masă.
Am o țară ca-n povești,
Clopoței pe la ferești.
Alfabetul tot îl știu,
Prenumele pot să-mi scriu.
Vai, ce bucuroasă sunt,
Că trăiesc pe-acest pămînt!
Numărătoare
Cînd e saore
Și cînd plouă-
Prin cuibare caut ouă.
Pe toate le strîng în poală,
Apoi mă duc în cămară
Și le număr pînă-n seară:
Unu-i oul cel de rață,
Trei - sunt de la curuclițe,
Patru - de la hulubițe,
Cinci - sunt de la gîsculițe,
Șase - de la păunițe.
Toate aceste oușoare
Poți să le mănînci cu sare,
Ca să crești nițel mai mare
.jpg)
Chicu Angela. Tu, copile, ce mai faci?.- Chișinău, 2001. - 28p.Tu, Copile, ce mai faci?
Fug izvoare, fuge vîntul.
A fugit acum cuvîntul.
A fugit, dar s-a oprit.
Oare cine fuge-ntruna?
Vulpea, iepurile, luna,
Lupul și căluțul,
Capra și ieduțul,
Gîndăcelul, greierașul,
Cîinele și motănașul.
Fuge clipa, fuge vara,
Fuge iarna, primăvara.
Fuge melcul, fug și maci,
Tu, copile, ce mai faci?
Apa fermecată
Veselă e cumpăna,
Melodii înghină,
Cu găleata scoate
Apa din fîntînă.
Apa-i rece, fermecată.
Din adîncuri vine ea
Pentru-un fir de viorea,
Pentru mine, pentru tine,
Pentru roiuri de albine,
Pentru orice călător,
Fie ziua, fie-n zori.
Moșul Ene pe la gene
Trece-ncetișor
Toți copii pe la case
Dorm în patul lor
Legănați ei toți se lasă.
Doar Mirela și Tincuța
Roagă mult pe bunicuța
Să le spună încă odată
Despre fata înțeleaptă.
Moșul Ene, salvator,
A bunică-i ajutor.
Le înghină dulce grai
Nani-na, pe-ntregul plai.
Sorocianu, Nina. Am venit la voi, copii...: (Poezii pentru copii de toate vîrstele) / Nina Sorocianu. - Chișinău : S.n.,2014. - 84p.
Hai, copii, la poezii!
Hai, copii, la poezii!
Voi cedeați că-s jucării?!
Ele-s dar de vorbe aleseDintr-o carte de poveste...
O citești - mai iute crești,
Căci înveți să nu greșești,
Ci să fii bun și cuminte -
Să asculți de-al tău părinte,
Să asculți de-învățători -
Bunii tăi îndrumători.
Să-ți iubești vatra și plaiul,
Să cînți dorul sfînt și graiul...
Hai, copii, veniți la carte:
Cine-nvață, are parte
De puterea limbii noastre
Ca de-o viațăfără moarte.
Mărețul nostru Dor
Ca lumina ochilor
Să păstrăm mărețul Dor:
Dor de mamă și de tată,
De bunici ce ne-așteaptă,
Dor de soră și de frate,
De rudele celelate.
Dor de casa părintească,
Dopr de glia strămoșească,
Dor de cîntecul străbun,
Dor de om cuminte, bun.
Că dorul de înfrățește,
Și dorul ne ocrotește!
Toamna-Bunicuță
Toamna-i ca o bunicuță -
De aceea o iubim
Și îi mulțumim
Pentru darurile ei,
Care le împarte
Celor mari și mititei.
Baltaga, Iana. Anotimpul copiilor : Versuri. - Ch. : Pontos, 2012. - 64p.
Cartea
Frumoasă este cartea,
Frumoasă-i poezia!
În ea sunt pagini multe
Doinind copilăria.
Cartea e o țară,
În ea noi locuim,
Cu munți, cîmpii și soare-
Aici ne regăsim.
În ea se vede rîul
Și turma ciobănească,
În ea răsare grîul
Și bolta cea cerească.
Copilăria
Dulce e copilăria!
Cu-ale sale jocuri mii...
Înfrățiți cu ciocărlia
Pe întinsele cîmpii.
Vreau să mai rămîn copii!
În poveștile bunicii,
Cu strigoace și cu zîne,
Ne-nfricat de valul fricii
Vreau să mă-ntîlnesc cu ursul
Cel de vulpe păcălit,
Cu gogoașa din poveste,
De a casă ce-a fugit.
Dulce e copilăria ,
Ce frumos să fii copil!
Cînd miroși din păpădia
Lunii calde de april.
Abecedarul
Într-o carte cu povești
Crocodili, lei și broscuțe,
Clovni și sprintene maimuțe.
Și la fiecare-n parte
Litere sunt desenate,
La copii le dau povețe -
Alfabetul să-l învețe.
Multe și frumoase fapte
Le găsești în astă carte,
Învățînd-ul pe școlar
Dragul nostru " A-Be-Ce-dar".
Jocuri de cuvinte
Oac-oac-oac, oac-oac-oac!
Broasca vrea să zică LAC,
dar în loc de LAC-LAC-LAC,
broasca zice OAC-OAC-OAC.
Dar ar vrea să zică LAC,
că în lac i-i mai pe plac.
Mac-mac-mac, mac-mac-mac!
Rața vrea să zică LAC,
dar în loc de LAC-LAC-LAC,
rața zice MAC-MAC-MAC.
Dar ar vrea să zică LAC,
că în laci-i mai pe plac.
Bibilică mititică
- Păsărică bibilică,
parcă-ai fi cu totul mică:
cum de-ai stat, ce-ai așteptat,
cine te-a împestrițat
cum nui pasăre în sat?
- M-a împestrițat, cred eu,
într-o joacă
Dumnezeu,
ca să am un semn al meu.
crezi că-i rău?
Legănuț de lumină
Leagănă-se-ntr-o grădină
legănuț plin de lumină
Cine-n legănuț suspină?
Surioara mititică
a lui Ionică.
Leagăn-o, bădică!
Acele pașnice ale ariciului.
- Aricel cu multe ace,
aș dori să facem pace.
Au ție pacea nu-ți place?
- Ia dă-mi pace!
Adormirea Aurașilor
A apus astrul,
a asfințit soarele.
- A-a-a-a-a-a!...
Își adoarme mama pruncușorii.
- Adormiți, Aurașilor...
Albina și florile
Mai departe de floare
albina nu zboară.
Numai cu floare
se înconjoară.
Numai de floare
e dulcea ei țară. Din floare-n floare
lucrează și zboară.
Alintații
Mama-i supărată rău:
- Ce faci din cățelul tău?
Chiar în brațe nu-l purta,
chiar așa nu-l alinta.
- Nu-l alint, nu-i mititel.
Nu vezi? Mă alintă el.
Anișoarele
Alunul are alune.
Agudul are agude.
Agrișul agrișe are.
Ana are.... Anișoare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu