Din punct de vedere istoric, bibliografia a apărut în
cele mai vechi timpuri sub forma originală de informaţii, acestea au fost
create de fiinţe umane, prin urmare au provenit cu informaţii bibliografice şi
activităţi bibliografice. În primul rând activităţile bibliografice au fost neprofesionale, casual,
sporadice. Acesta a fost tratată cu savanţi, scriitori, Monahi, bibliotecarii
în legătură cu ocupaţiile lor, de multe ori cei implicaţi erau editorii şi
librarii, stoc de inventar a fost, registrele; colecţiilor de carte. Dar cât
timp încep să se ocupe de bibliografie,se dezvoltă propriile metode şi reguli
pentru descrieri bibliografice de cărţi, şi în sfârşit eliberate într-un anumit
domeniu de activitate profesionale umană.
După revoluţia tehnico-ştiinţifică şi în special după apariţia tiparului,
întrega civilizaţie umană a cunoscut un proces continuu. Cifrele de creştere a
producţiei de cărţi şi publicaţie sunt de trei ori mai mari decît acelea ale
populaţiei mondiale. Astfel se dezvoltă ştiinţa despre carte, despre
organizarea şi folosirea ei, ceea ce a determinat o creştere a importanţei
înregistrării şi regăsirii informaţiei, într-un singur cuvînt apare necesitatea
bibliografiei. Din aceste considerente bibliografia este un mijloc de informare
rapidă şi completă în munca ştiiţifică, este prima etapă a sistemului infomaţional
mondial. Există şi o altă noţiune, conform căreia bibliografia este un domeniu
al activităţii ştiinţifice care se ocupă cu cercetarea tipăriturilor pentru a
le descrie, clasifica şi aprecia în vederea informării cititorilor. Datorită
bibliografiei, se fac cunoscute toate textele publicate sau multigrafiate. Ea
constă în cercetarea, identificarea, descrierea şi clasarea documentelor în
vederea organizării de serviciu sau în constituirea de instrumente destinate să
uşureze munca intelectualilor aşa cum ar fi apapratul informativ bibliografic.
Lipsa bibliografiei ar putea însemna lipsa cărţii sau a informaţiei, fiindcă
anume aparatul informativ bibliografic ne informează despre întrega producţie
editorială pînă la ultimile ediţii, chiar şi cele revizuite, completate,
îmbunătăţite, sistematizează, valorifică şi recomandă cele mai bune lucrări din
diferite domenii: ştiinţa, artă, literatură, tehnică etc. Într-un singur cuvînt
aparatul informativ bibliografic are o mare importanţă atît pentru cititori cît
şi pentru activitatea bibliotecarilor, a activiştilor din domeniul cultural,
politic şi ideologic.
În prezent
dezvoltarea tot mai vertiginoasă a tehnologiilor informaţionale
contribuie la apariţia unor noi concepte, cum ar fi: webibliografia sau baze de
date bibliografice on-line. Apariţia internetului a provocat schimbări radicale
în orice sferă a vieţii sociale.
Cantitatea de informaţie pusă în circulaţie în interiorul
unei comunităţi umane poate fi considerată ca unul din factorii care măsoară
nivelul de dezvoltare, complexitatea şi gradul de integrare al culturii şi civilizaţie în noul
mediu informaţional. Explozia de informaţii duce la întîmpinarea greutăţilor de
regăsire a surselor de informare, de a alege informaţia necesară unui
utilizator, astfel s-a impus crearea aparatului bibliografic.
La 26 noiembrie 2012 BM "B.P.Hasdeu" și filialele ei organizează Ziua bibliografiei. Bibliografiile BM sunt contribuţii la cunoaşterea mai bună a prezentului, iar bibliografiile retrospective – ale trecutului. Bibliografiile BM sunt cărămizi în constituirea colecţiei locale despre Chişinău şi oamenii lui, crearea conţinutului local prin deschiderea CID, care a fost creat cu scopul de a pune pe teme ştiinţifice cercetarea bibliografică la BM.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu