26 noiembrie în incinta  Filialei pentru copii V.Bielinski s-a petrecut  Ziua bibliogarfiei cu copii de la grădiniţa Nr.85, grupa Nr. 3 cu educătoarea Valentina Pîntea, a realizat activittea bibliotecariel Maria Guţu, Gudima Anastasia, Necoară Natalia.

Ziua bibliografiei

Din punct de vedere istoric, bibliografia a apărut în cele mai vechi timpuri sub forma originală de informaţii, acestea au fost create de fiinţe umane, prin urmare au provenit cu informaţii bibliografice şi activităţi bibliografice. În primul rând activităţile  bibliografice au fost neprofesionale, casual, sporadice. Acesta a fost tratată cu savanţi, scriitori, Monahi, bibliotecarii în legătură cu ocupaţiile lor, de multe ori cei implicaţi erau editorii şi librarii, stoc de inventar a fost, registrele; colecţiilor de carte. Dar cât timp încep să se ocupe de bibliografie,se dezvoltă propriile metode şi reguli pentru descrieri bibliografice de cărţi, şi în sfârşit eliberate într-un anumit domeniu de activitate profesionale umană.

După revoluţia tehnico-ştiinţifică şi în special după apariţia tiparului, întrega civilizaţie umană a cunoscut un proces continuu. Cifrele de creştere a producţiei de cărţi şi publicaţie sunt de trei ori mai mari decît acelea ale populaţiei mondiale. Astfel se dezvoltă ştiinţa despre carte, despre organizarea şi folosirea ei, ceea ce a determinat o creştere a importanţei înregistrării şi regăsirii informaţiei, într-un singur cuvînt apare necesitatea bibliografiei. Din aceste considerente bibliografia este un mijloc de informare rapidă şi completă în munca ştiiţifică, este prima etapă a sistemului infomaţional mondial. Există şi o altă noţiune, conform căreia bibliografia este un domeniu al activităţii ştiinţifice care se ocupă cu cercetarea tipăriturilor pentru a le descrie, clasifica şi aprecia în vederea informării cititorilor. Datorită bibliografiei, se fac cunoscute toate textele publicate sau multigrafiate. Ea constă în cercetarea, identificarea, descrierea şi clasarea documentelor în vederea organizării de serviciu sau în constituirea de instrumente destinate să uşureze munca intelectualilor aşa cum ar fi apapratul informativ bibliografic. Lipsa bibliografiei ar putea însemna lipsa cărţii sau a informaţiei, fiindcă anume aparatul informativ bibliografic ne informează despre întrega producţie editorială pînă la ultimile ediţii, chiar şi cele revizuite, completate, îmbunătăţite, sistematizează, valorifică şi recomandă cele mai bune lucrări din diferite domenii: ştiinţa, artă, literatură, tehnică etc. Într-un singur cuvînt aparatul informativ bibliografic are o mare importanţă atît pentru cititori cît şi pentru activitatea bibliotecarilor, a activiştilor din domeniul cultural, politic şi ideologic.

În prezent  dezvoltarea tot mai vertiginoasă a tehnologiilor informaţionale contribuie la apariţia unor noi concepte, cum ar fi: webibliografia sau baze de date bibliografice on-line. Apariţia internetului a provocat schimbări radicale în orice sferă a vieţii sociale.

Cantitatea de informaţie pusă în circulaţie în interiorul unei comunităţi umane poate fi considerată ca unul din factorii care măsoară nivelul de dezvoltare, complexitatea şi gradul de integrare al culturii şi civilizaţie în noul mediu informaţional. Explozia de informaţii duce la întîmpinarea greutăţilor de regăsire a surselor de informare, de a alege informaţia necesară unui utilizator, astfel s-a impus crearea aparatului bibliografic.

La 26 noiembrie 2012 BM "B.P.Hasdeu" și filialele ei organizează Ziua bibliografiei. Bibliografiile BM sunt contribuţii la cunoaşterea mai bună a prezentului, iar bibliografiile retrospective – ale trecutului. Bibliografiile BM sunt cărămizi în constituirea colecţiei locale despre Chişinău şi oamenii lui, crearea conţinutului local prin deschiderea CID, care a fost creat cu scopul de a pune pe teme ştiinţifice cercetarea bibliografică la BM.

Povești cu Barbălungă. Impresii personale a copiilor.

 Diverse sentimente trezesc multiplele dedicații adresate cititorilor . Aceste cărți servesc drept punctul de legătură între scriitor și cititor.
Anul acesta 2012 a fost solicitată cartea scriitorului pentru copii Ovidiu Creangă "Povești cu Barbălungă" din Programul  Copiii Chișinăului citesc o carte  organizat de Biblioteca Municipală "B.P.Hasdeu".
Ca să fim mai înțeleși pe data de 12.11. 2012 la Centrul Academic M. Eminescu s-a petrecut conferința literară, la care au participat toate filiale BM "B.P.Hasdeu", precum și noi filiala V.Bielinski cu 6 copii de la Liceul O.Ghibu clasa a VI-a C: Gașcu Andriana, Arsenii Victoria, Gnatiuc Victoria, Zaharciuc Anastasia, Mogorean Valeria, Voloceai Maria-Cristina. În cadrul acestei conferințe literare copii au fost supuși la niște înttrebări referitor despre cartea citită, ce au răspuns cu o mare plăcere dovedint că au citit această carte, este tradițional an de an să participi la acestă conferință. La finalul acestei petreceri copii au fost menționați cu câte o diplomă. Dar nici acești copii nu au fost indiferenți față de acestă carte, au mai scris și niște mpresii despre carte și le punem la dispoziția dumnevoastră să le citiți.






Gașcu Adriana, elevă clasa a VI-a C Liceul O.Ghibu.
A redat impresia despre textele din cartea citită Povești cu Barbălungă.
"Aș vrea să spun câte ceva despre impresiile mele trăite despre această carte. Cartea aceasta care se numește Povești cu Barbălungă este o carte extraordinar de frumoasă și interesantă. Textele din această carte îți trezesc o foarte frumoasă poveste despre care sunt cei mai buni prieteni devotați ai omului și multe altele. Dar în această cartecel mai devotat prieten al scriitorului este câinele. Cartea are diverse povești interesante și plăcute pentru a le citi cu mare interes. În ea sunt redate mai multe întâmplări din viața scriitorului și din viața familiei lui. Eu aș putea spune că această carte trebuie citită de toți copii, oamenii și chiar de cei mai în vârstă, deoarece cartea această cu povești fermecătoare de frumoase trezesc o multă prospețime și relaxare în sufletul fiecărui om care o citește. Recomand această carte tuturor persoanelor dornici de a o citi deoarece am citito și mia plăcut foarte mult, cartea este minunată și plăcută" .

Zaharciuc Anastasia, elevă clasa a VI-a C Liceul O.Ghibu.

"Mie mi-a plăcut tare cartea lui O.Creangă. Ea m-a impresionat prin momente captivante și istorioare interesante. Fiecare istorioară te prinde în capcana sa, și nu îți dă drumul până nu o citești până la sfârșit. Ea  a fost interesantă și mă simțeamm de parcă sunt prezentă în acelea povești. Povestea care mi-a plăcut cel mai tare este despre Ursulețul Brun. M-a impresionat cel mai tare prin faptul că Simia și-a numit jucăriile : Ursulucă-lică, Păpușa-pușa.Din personaje mie cel mai tare mi-a plăcut Simia. Ea este o fetiță mică dar cu fantezii foarte mari ".


Arseni Victoria, elevă clasa a VI-a C Liceul O.Ghibu.

"Cartea lui Dom. Ovidiu m-a impresionat foarte tare. Poveștile lui dedicate nepoților și copiilor, sunt extraordinare de interesante. Citind acele povești m-am întors în copilărie, iar acea copilărie era plină cu jucării, prieteni și animale. Povestea cea care ma impresionat și mi-a trezit interesul a fost Ursulețul Maro. N-o să uit acea poveste niciodată, ma impresionat că Simina lui ursulețul peste tot, iar apoi a aflat că ursulețul Maro e adevărat și e viu. Ei împreună aveau multe perepeții frumoase. Și când Simina a crescut mare l-a dat pe ursuleț familiei sale. Acest gest m-a făcut să plâng de bucurie.

Mulțumesc lui Domnul Ovidiu Creangă pentru sinceritate și onestitatea lui,, îi mulțumesc pentru cartea care a scris-o și m-a impresionat. Îl ador pe Lică-ursulică și pe Simina."



Voloceai Maria - Cristina, elevă clasa a VI-a C Liceul O.Ghibu.

"Citind cartea Povești cu Barbălungă scrisă de O.Creangă am rămas profund impresionată de personajele cu care m-am întâlnit. Autorul ne-a povestit întâmplări din propria lui copilărie. Am rămas plăcut surprinsă și am înțeles că copilăriea e la fel de dulce, interesantă și plină de aventuri în orice timp . Mi-am amintit cu plăcere și de multe momente din copilăria mea, care m-au făcut să retrăiesc din nou aceste întâmplări. Cel mai mult m-a impresionat prietenia cu lumea celor necuvântătoare. Citind am nimerit și eu într-o altă lume, lumea basmelor. Poveștile autorului, în special Povestea Măgărușului Albastru și Broscuța cea isteață m-au făcut să cred în miracole, în fortele bine care mereu învinge. Autorul a dorit să-și învețe cititorii să iubească natura, să îngrijească lumea înconjurătoare, să facem numai fapte bune, să sărim în ajutor, dar mai presus de toate să iubim cartea "

Cartea în viața mea! 135 de ani de activitate a BM "B.P.Hasdeu"

O bibliotecă și mai ales cea a copiilor "este un cabinet magic în care există multe, multe spirite vrăjite", și ele se trezesc atunci când sunt chemate, pentru că o biblilotecă adevărată este numai acolo unde se dă viață cărților.
Încercați să mai zăboviți pe la noi citind impresiile copiilor de la Liceul O.Ghibu despre carte.

Andriuță Nadea, elevă a clasei a V-a C, a Liceului Teoretic “O.Ghibu”, din or. Chișinău, iată ce ne spune despre carte:

“Din cele mai vechi timpuri, oamenii erau însetați de cunoaștere. Ei au început să studieze lumea înconjurătoare și pe ei însăți. Aceste cunoștințe ei le-au lăsat în cărți, în operele lor. Cărțile au fost cele care ne-au luminat viața. Ele sun o modalitate de a ne dezvolta capacitățile. Pentru oameni, cartea este o mare comoară sufletească și intelectuală, căci cărțile sunt sursa ce potolește setea atât de cunoaștere, cât și cea spirituală. Chiar dacă suntem martorii dezvoltării tehnologice și injformaționale și avem posibilitatea să citim diferite cărți de pe tablete, calculatoare sau telefoane mobile, nimic nu se compară cu plăcerea pe care o ai în momentul când ții cartea în mâină, o citești, îi simți mirosul și foșnetul acelei cărțulii. Și apoi, unele informații, unele opere celebre și rare, nu pot fi găsite decât în cărți.

Dacă ar fi să aleg să citesc o operă dintr-o carte sau de pe internet, aș alege cartea, deoarece ea este prietenul care la nevoie se cunoaște, care istorisește noi povești și-mi îmbogățește cunoștințele. Mie îmi plac cărțile, fiindcă ele sunt cele care luminează mintea mea și a celor din jur. “
La acestă destăinuire ce este cartea în viața mea aș ami adăuga un MOTOU: Cartea - un izvor nesecat al cunoștințelor.

Autorul G.Vieru ne scria :

“Dragii mei copii deștepți,

Înțelegeți foarte bine,foarte,

Una este să ai cărți,

Alta e să ai carte”.

 

Onica Andreea, elevă a clasei a V-a C, a Liceului Teoretic “O.Ghibu”, din or. Chișinău, pentru ea este cartea viața omului.

“Cum mi-am imaginat întotdeauna Paradisul sub forma unei BIBLIOTECI. Alte persoane consideră că ar fi o grădină, alții și-l pot închipui ca un palat, eu mi l-am imaginat întotdeauna ca o biblioteca”, de J.L.Borje.

Omul nu ar ajunge cineva în veață fără carte . Eu am citit o carte nu demult care se numește “Heidi”. Ea nu era cu imagini eu îmi imaginam că sunt în acea poveste. Se vorbește despre o fată, părinții căreia i-au perit. Este o carte de jale dar și bucurie .

Dar V.Romanciuc ne scrie că:

“Dar și cartea ori carte

Ar avea mult să aibă parte

De un cititor aparte.”

Tataru Andrei, elev a clasei a V-a C, a Liceului Teoretic “O.Ghibu” din or. Chișinău

“Cartea este cea mai bună prietină a omului. Omul fără carte nar fi așa de înțelept. Cartea ne dă cunoștințe frumoase. Pentru mine o carte este un prieten adevărat și înțelept. Înțelepciunea omului a venit tot de la carte. Când te simți ambadonat nu ezita citerșete o carte care poate să te ajute. După părerea mea, mai  bine să citești o carte de cât să îți strici ochii la calculator sau televizor, doar se știe că fără să citească omul o carte este ca un om în pristorie, fiindcă cărțile sunt cele mai înțelepte din lume. ”

Pantelei Daniela, elevă a clasei a V-a C, a Liceului Teoretic “O.Ghibu”, din or. Chișinău, spune:

“Carte frumoasă, cinste cui te-a scris,
Încet gândită, gingaș cumpănită

Ești ca o floare, anume-nflorită

Mîinelor mele, care te-au deschis!”

Într-o duminică a lunei octombrie 2012 am găsit o carte de al lui LEVIS CARLES ”Alice în țara minunelor”, era plină de praf dar era și înteresantă. M-a impresionat mult când fetița trebiua să taie tortul prieteniei dintre leu și tigru, care se lipea la loc. …..

Păreea me este dacă îți laegi o carte, nu după copertă, ci după conținut.

Moraru Gabriela, elevă a clasei a V-a C, a Liceului Teoretic “O.Ghibu”, din or. Chișinău.

“De multe ori îmi amintesc de cuvintele lui Mircea Eliade: „Cartea este cheia visurilor ”.

Acesta dovedește că lectura este cea mai importantă în viață de zi cu zi. Încă din cele vechi timpuri cartea reprezenta elemntul general în viață. Și în zilele de astăzi cartea reprezintă un reper după care poți să te conduci în viață. Mulți oameni se întreabă :

-          Ce am face noi fără cărți?

Fără cărți nu am putea trăi. Cu ajutorul cărților putem: citi, scrie, vorbi. Nu-mi imaginez o lume fără pic de înțelepciune. Cărțile sunt moștenirile din generație în generație. Omenilor le place să citească și să afle lucruri noi. Ea reprezintă o mare parte din viață. Ele pot să ne facă o viațămai ușoară. Nu este bine să schimbăm cartea pe internet. Cartea ne ajută să creăm un vocabular bogat. Cuvintele lui Mircea Eliade mă vor îndruma mereu pe drumul vieții. ”

Nicu Loredan, elevă a clasei a V-a C, a Liceului Teoretic “O.Ghibu”, din or. Chișinău.

Ce este cartea în viața mea .

“Cartea – un spirit al: Imaginației, adevărului și al cunoștințelor. Ea nu e un obiect oarecare, un obiect nu poate fid at la toți, să fie folost, doar secretele cărțiise împărtășesc mai departe și nu se învechesc. Carteaq mă învață : să scriu, să cunosc drepturile, obligațiunile. Este un izvor al înțelepciunii, iar înțelepciunea ei curge în mintea mea. Cu cât mai mult eu o studiez, cu atât mai multe cunoștințe se revarsă în minte. Nu există comoară mai valoroasă decât înțelepciunea cărții.

Cartea e viața omului.”

 

Nani Nicolae, elev a clasei a V-a C, a Liceului Teoretic “O.Ghibu”, din or. Chișinău.

“Cartea este importantă în viața omului, este un sprigin pentru om. Ea ne ajută să înțelegem și să pătrundem în tainele lumii.

 Nimic nu e plăcut decât să deschizi o carte și să-i simți mirosul. Am citit multe cărți frumoase, doar  cartea”Amintiri din copilărie” de Ion Creangă mi-a plăcut foarte mult am citit-o de vreo două ori. Calculatoarele, telefoanele sau altele tehnologii nu va schimba plăcerea de a citi o carte.

Cum spune V.Romanciuc: “Una este să ai carte, alta este să ai carte.” ”.

 

Alcaz Ion, elev a clasei a V-a C, a Liceului Teoretic “O.Ghibu”, din or. Chișinău.

“Eu cred cartea este cel mai apropiat lucru pentru mine. Eu fără carte nu voi avea viitor. Mă gândesc ce vom face dacă nu va fi cartea, omenirea nu ar avea viitor dacă nu vor exista cărțile , iar dacă nu are viitor , viața e tare rea. Mi-am amintit când am citit o carte ea era despre un om leneș care nu vroia să învețe, să facă regulă, nu vroia să facă nimic. Ședea numai în pat, mânca și se uita la televizor. Uneori se scula să se joace la calculator, apoi iarăși dormea. Și mi-am amintit ce va ajunge omul în viață. Trăia în casă de lemn făcută de el însuși...... ”