Într-o
eră a comunicării on-line în care principala sursă de informare și documentare
devine Internetul mulți s-ar întreba de ce să mai citim cărți. De ce să mai
mergem la biblioteci
publice, când totul este la îndemâna noastră printr-un
simplu click.
Cu
toate acestea, în ciuda modernizării accelerate, cartea este și va rămâne în
continuare un sistem complex de comunicare, fiind un element indispensabil al
vieții noastre.
Scopurile pe
care le urmarim noi bibliotecarele este de a promova cartea mai departe unde ne
vom afla. Descoperirea unei cărți ne va ajuta cu siguranță în crearea unei
punți comunicaționale cu persoanele din jurul nostru, cu familia, prietenii sau
cunoștințele noastre. Să ne adunăm dar cărţile şi să ne regăsim în lectură,
să ne adunăm în cărţi şi în zei, căci doar astfel mai putem avansa din natură
în cultură.
Astfel trebuie
să vă spunem că după Programul Lecturile Verii care in luna iulie și august
parcurge in Parcul Dendrariu, singura cale posibilă ca vizitatorii parcului să
mai răsfoiască cîte-o carte. Curiozitatea le-a fost cît se poate de mare cînd
le-am pus cîteva întrebări cum ar fi:
Vă puteți lăsa fascinați
de proza unor scriitori precum Camil
Petrescu, Mihail
Sadoveanu, Liviu
Rebreanu, Mircea
Eliade, George
Călinescu, de poezia unor autori precum Tudor
Arghezi,Lucian
Blaga, Ion Barbu, sau de creația
dramaturgică a lui Mihail
Sebastian și Camil
Petrescu.
La care raspundeau:
Cartea este singura care ne oferă șansa
de a pătrunde tainele lumii în care trăim, oferindu-ne spre analiză felii de
viață reală prin iluzia scriitoricească propusă.
Sau:
Redescoperiți aceste nume sonore ale
literaturii noastre, citindu-le cărțile mai puțin cunoscute și analizate.
Răspuns:
Fie că este vorba de subiecte
tradiționale sau chiar inovatoare, cartea are darul de a ne transpune într-o
lume veridică sau fantasmagorică, fascinându-ne până în cele mai mici detalii.
In concluzii cum spunea Nicolae Manolescu :
“ La ce sunt bune cărțile ? Îmi
vine să răspund :la tot și la nimic. Poți trăi foarte bine fără să citești. Milioane de
oameni n-au deschis niciodata o carte. Ai vrea să le explici ce pierd, e tot una cum ai explica unui
surd frumusețea muzicii lui Mozart. În ce mă privește, mă număr printre cei care nu pot trăi fără cărți. Sunt un vicios al
lecturii. Am nevoie să citesc așa cum am nevoie să mănânc
și să beau. Hrana pe care mi-o oferă lectura îmi este la fel
de indispensabilă ca si aceea materiala.Resimt fiecare zi fără o carte ca pe o
aia pierdută “ .
Așa că cum nu ar fi și cum nu ai da importanță
lecturii în viața omului este comoara fără preț,este învățătorul care te conduce la bine, te face să te bucuri, să râzi si să plîngi. O carte te trimite la
alte cărți și toate împreună formează baza trainică a căutării noastre.Cartea nu doar iți dezvoltă vocabularul, ci face să fim mai
buni ,ne ajută să trecem mai
uşor peste greutăţile vieţii , ne întăreşte.