Poveștile lui Ion Creangă în ospeție la Grădiniță.

1 martie a adus cel mai de preț mărțișor. S-au împlinit 180 ani de la naștera lui Ion Creangă. Cu această ocazie opera și talentul scriitoricesc al marelui scriitor român a fost solocitată de Grădinița nr. 62 în parteneriat cu biblioteca o expoziție inedită cu operele scriitorului. Tot cu această ocazie a fost prezentată cartea "Fata babei și fata moșneagului" de Ion Creangă care împlinește 140 de ani de la publicare. Copii din grupa pregătitoare au dramatizat o secvența din povestea "Capra cu trei iezi", după care au participat la un master class de confecționarea mărțișoarelor.

O felicitare pentru mama.

Serviciul "Micii creatori" i-a încântat și eri pe micii cititori,care neapărat în zi de miercuri deschid ușa bibliotecii V. Bielinski.
Astăzi, la fel ca întotdeauna, copiii s-au adunat roată și așteptau curioși ce îi așteaptă ce au de confecționat pentru scumpele lor mămici, bunici, surioare. Au participat elevii de la Liceul O. Ghibu cl. 5b cu Guțu Elena la un Atelier de creație cu tema: Confecționarea felicitărilor de 8 Martie.

Ion Creangă veșnic verde.

Ion Creangă s-a născut pe 1 martie în 1837, în satul Humulești. A fost un scriitor român. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor sale. Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice Amintiri din copilărie.
În 1847 începe școala de pe lângă biserica din satul natal Humulești, unde copiii erau învățați de dascălul satului. Mai tîrziu este trimis la bunicul din partea mamei, David Creangă. Acesta îl duce la școala din Broșteni. În 1853 este înscris la școala Domnească de la Tîrgu Neamț. După dorința mamei, care voia să-l facă preot, este înscris la școala catihetică din Falticeni. Aici apare sub numele de Ion Creangă, nume pe care l-a păstrat tot restul vieții. După desființarea școlii din Falticeni, este silit să plece la Iași, absolvind cursul interior al Seminarului teologic "Veniamin Costachi" de la Socola. S-a despărțit cu greu de viața țărănească, după cum mărturisește în Amintiri.
Umorul lui Ion Creangă este însuși umorul vieții, al acestui fenomen organic, în care durerea și bucuria, răul și binele, prostia și intelegența, umbra și lumina se îmbrățișează alternativ, ca s-o exprime în toată realitatea.
La 31 decembrie 1889 se stinge din viață în urma unui atac cerebral

Dragobetele sărută fetele

Pe 24 februarie, in ziua când Biserica Ortodoxă sărbătorește Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, spiritualitatea populară consemnează ziua lui Dragobete, zeu al tinereții în Panteonul autohton, patron al dragostei și al bunei dispoziții. Dragobete era ziua când fetele si băieții se îmbrăcau în haine de sărbătoare și dacă timpul era frumos, porneau în grupuri prin lunci și păduri, cântând și căutând primele flori de primăvară. Fetele strângeau în această zi ghiocei, viorele și tămăioase, pe care le puneau la icoane, pentru a le păstra până la Sânzâene, când le aruncau în apele curgătoare. În dimineața zilei de Dragobete fetele și femeile tinere strângeau zăpada proaspătă, o topeau și se spălau cu apă obținută pe cap, crezând că vor avea părul și tenul plăcut admiratorilor. Dragobetele era sărbatorit în unele locuri și la data de 1 martie, deoarece se considera că el este fiul Dochiei și primul deschizător de primăvară.

Dragobetele sărută fetele.

Cărțile lui Vieru la Grădinița nr. 62

La 14 februarie 2017 Grigore Vieru ar fi împlinit 82 de ani. În fiecare an, pe 14 februarie îl căutăm sau îi răsfoim cu interes creațiile poetului, pentru ai prezenta viața și opera noilor generații de cititori.
L-am căutat și de această dată, însă poetul este plecat de acasă, prin voia nemilosului destin, s-a reîntors în Patria sa cerească, ne-au rămas cărțile, Zâmbetul său blajin.
Să descoperim creația lui Grigore Vieru în continuare să răsfoim mai des cărțile care le-a scris și ne le-a lăsat cu atâta dragoste. Cartea lui din inimă pulsează, expusă printr-o expoziție la Grădinița nr. 62 grupa nr. 4 grupa pregătitoare.

Obiceiuri și tradiții de Boboteză pe stil vechi.

Pentru creștinii pe stil vechi astăzi este ajunul Bobotezei. În această zi, ei postesc și se roagă. În biserici are loc sfințirea apei. În ajunul Bobotezei se ține post negru , nu se mănâncă și nu se bea nimic. De Bobotează și în ajunul sărbătorii, se sfințesc apele, iar credincioșii merg la biserică pentru a lua agheasmă. Cei care nu pot veni într-un lăcaș sfânt pot lua apă din orice sursă, deoarece, tradiția spune că în seara de Bobotează apa este tămăduitoare. În biserici, apa este sfințită în timpul Slujbei aghesmei mari, care amintește de Botezul Domnului Iisus Hristos în apele Iordanului. Se crede că agheasma tămăduiește rănile și este păstrată în casă pentru a avea liniște și pace. Atunci când se ia agheasmă, nu trebue să fim certați cu nimeni și să ne abținem de la fapte și gânduri rele. Potrivit tradiției populare dacă în această zi ninge sau e ger, atunci roadă va fi bogată.

Obeceiuri și tradiții cu Anul Nou pe stil vechi.

Creștinii ortodocși de rit vechi sărbătoresc trecerea în noul an în noaptea din 13 spre 14 ianuarie, după calendarul Iulian.  
Această sărbătoare este comemorată de credincioșii creștini de rit vechi, care fac parte din biserici ortodoxe care nu au preluat calendarul iulian îndreptarea calendarului de către bisericile din care făceau parte. În satele din Republica Moldova obiceiurile de Anul Nou sunt păstrate cu sfințenie. Cete de tineri ură din casă în casă cu talangi și buhaiuri pentru un an mai roditor și mai îmbelșugat. Apoi, flăcăii încing și dansul căluților, pentru ca gospodăriile să fie protejate în anul care vine. Obiceiul de a ura în prag de An Nou dotează din cele mai vechi timpuri. Tinerii colindă în ultimele zile ale anului prin sat și fac urări pentru fertilitatea pământului și belșugul gospodariei. Potrivit tradiției, flăcăii din comună, îmbrăcați în haine tradiționale și purtând măști care întruchipează diferite figuri mitologice, cântă și dansează pentru a întâmpina noul an voie bună.