Obiceiuri și tradiții de Boboteză pe stil vechi.

Pentru creștinii pe stil vechi astăzi este ajunul Bobotezei. În această zi, ei postesc și se roagă. În biserici are loc sfințirea apei. În ajunul Bobotezei se ține post negru , nu se mănâncă și nu se bea nimic. De Bobotează și în ajunul sărbătorii, se sfințesc apele, iar credincioșii merg la biserică pentru a lua agheasmă. Cei care nu pot veni într-un lăcaș sfânt pot lua apă din orice sursă, deoarece, tradiția spune că în seara de Bobotează apa este tămăduitoare. În biserici, apa este sfințită în timpul Slujbei aghesmei mari, care amintește de Botezul Domnului Iisus Hristos în apele Iordanului. Se crede că agheasma tămăduiește rănile și este păstrată în casă pentru a avea liniște și pace. Atunci când se ia agheasmă, nu trebue să fim certați cu nimeni și să ne abținem de la fapte și gânduri rele. Potrivit tradiției populare dacă în această zi ninge sau e ger, atunci roadă va fi bogată.

Lăsatul Secului ( obiceiuri, tradiții).

Ca ieri a fost Crăciunul, și uite așa pe nesemțite, pe neștiute s-a făcut primăvara, începe un ciclu nou de viață, cu noi  speranțe și dorințe. O înoire, nu numai a sufletului ci și a trupului, prin postul tradițional care precede Sărbătoarea Pascală. Lăsatul Secului este de fapt o sărbătoare ce semnifică ultima zi cînd se mai poate mînca tot ce-ți poftește inima. Există întotdeauna două Lăsatul Secului, unul pentru carne( o săptămînă înaintea de întrarea în Postul Mare), cealălt pentru lactate ( de fapt începutul Postului).
 

 
Tradiții la Lăsatul Secului.
 
Mutul cucilor
Este o ceremonie rituală aparținînd străvechiului Cult al Soarelui, ce are loc în prima zi al Postului cel Mare, un joc cu măști ( barbați),  executat ca un vestior al primăverii , ce semnifică sănătatea și bunăstarea oamenilor din satul respectiv. Bătrînii pun pe ulițe diferite haine, pentru ca trecînd Cucii peste ele, să li se asigure sănătate tot anul care vine, în tot timpul ceremonii nu se vorbește de loc, doar la ultima casă din sat, unde Cucii își scot măștile și petrec la banchetul organizat în cinstea lor, această tradiție mai există astăzi în nordul Dunării, atît la români cât și la bulgari.
 
Sîmbăta părinților 
În această zi se comemorează și cinstesc cei care au murit fără lumânare, sau de morți năprasnice, înecați, trăsniți, uciși, accidente....
În  această zi se mănâncă și se dă de pomană: ricituri, mâncare din carne de porc sau păsări, sarmale făcute în vase de lut, tradițional se fac plăcinte, grîu fiert și se bea din vase de lut.
 
Vergetul fetelor
 Este o sărbătoare la care participă fetele  de măritat, se strîng fetele într-o cameră întunicată , la lumina opaițului sau a lumânării, pe o masă, sub blide sau farfurii se pun diferite obiecte sau mirodenii : cuțit, inel, piatră, cărbune, pieptene, piper, sare..  Fiecare fată iese afară, apoi , la întoarcere ridică o farfurie sau blid, fiecare lucru găsit are un anumit simbol deslușit de către ghicitoare, astfel:

• sare înseamnă că va avea barbat plăcut ca "sarea în bucătărie ";
• inelul reprezintă un bărbat subțire, zvelt, tînăr, casnic;
• cărbune e bărbat brunet, care se aprinde repede și se stinge doar cu lacrimile soției;
• cuțit e semn că va avea un barbat cu limba aspră și tăioasă ca un cuțit;
• iar piatră e cel mai cumplit lucru în lumea satului, fata rămâne nemăritată "piatră în casă".

Refenelele

Sunt petreceri din comunitatea satului, care are loc în duminica ce precede Lăsatul Secului, este de fapt ultimul prileg de distracție colectivă, înainte de a se intra în perioada sacră a Postului de Paște, și are loc după asfințitul Soarelui și este legată prin tematica de ceremonialul Mascaților, dar se reduce doar la un schimb de strigături satirice, chiar răutăcioase - refenele, între fetele bătrîne și "tomnaticii" ce au rămas necăsătoriți.

SFINTELE PAȘTI, TRADIȚII ȘI SUPERSTIȚII

Sărbătorim Paștele primăvara atunci cînd se primenește natura, cînd se dezleagă apele, și faptul acesta nu este defel întîmplător. Paștele are semnificații multiple și profunde, creștinul și-a pus credința și speranța în serviciul purificării, perfecționării sale continuie. Or, credința l-a salvat pe om, credința în posibilitaea de a se autoperfecționa, de a învinge intemperiile vieții, de a depăși obstacole.
An de an, secole de secole s-au cristalizat tradițiile ce țin de sărbătoarea Paștelui, dar tradițional toată lumea practică unele tradiții, se aprind lumini ca să dispară întunericul, se face curat în casă, în curte, dar și în gînd, în suflet spre purificarea firii, a faptelor și a năzuințelor. Se coace pască și cozonac, se prepară bucate alese însemne belșugului obținut prin muncă cu sufletul împăcat, fără gîlceală.
Vopsirea ouălelor tradițional se vopsesc în culoarea roșie ce semnifică culoarea vieții și a Soarelui la asfințit și cu galben cînd răsare, ulterior culoarea roșie a fost atribuită sîngelui Mîntuitorului.

Sfințirea apei în cadrul slujbei de Înviere, care va fi folosită apoi un an întreg la botezul copiilor, credincioșii își iau acasă din acestă apă sfințită, care este folosită apoi în caz de boală la oameni și animale.

Focul tradițional din noaptea Învierii este o preluare a tradiției păgîne , cînd cu prilegul sărbătorilor primăverii se aprindeau focuri enorme, simbolul Soarelui care învinge iarna, al luminii care domină întunericul, al vieții care învinge moartea.

În ultimul rînd, dar nu cel lipsit de importanță este tradiția iepurașului, care aduce ouă și cadouricopiilor. Putem să ne întrebăm de iepure? În Bizanț era animalul cel simboliza pe Hristos.

TRADIȚII ȘI SUPERSTIȚII DE SĂRBĂTORILE PASCALE

- mîncarea tradițională de Paște este mielul;

- tradițional înainte de Înviere,lumea vin la biserică și fac în fața bisericii un foc uriaș ,acest rug va fi binecuvîntat de preot, țăranii aprind bețe lungi și mlădițe înmăgurite de salcie aduse de ei și le lasă să ardă pînă ce o parte se carbonizează, apoi îngroapă în cîmpul de cereale aceste cărbune,  împreună cu mlădițile de salcie, ca anul ce vine să fiie rodos;

- cine moare în seara de Paște ajunge în rai;

- cine se naște în seara de Paște va avea o viață frumoasă;

- fetele nemăritate , cînd spune preotul "Hristos a înviat"trebuie să spună repede "eu să joc prima" în așa fel se va mărita prima;

- se aprind focuri mari în jurul bisericii și în cimitire, pentru a lumina drumul morților care în acestă noapte se întorc pe pămînt;

- lumînările aprinse cu care se întorc acasă după Înviere, se păstrează cu mare grijă, deoarece ele sunt bune în momente grele;

- mîncarea sfințită se păstrează ca leacuri și talismane:

.sarea la sfințitul fîntînilor;

. slănina pentru boli la vite;

. Busuiocul pentru dureri de gît;

. tămîia cind sunt furtuni;

- de Paște se mai îmbracă în haine noi semn al înnoirii;

- feremiturile care rămîn nnu se aruncă ele se îngroapă și în locul cela se sădește o plantă numită Măruncă, acel care va bea ceai va avea mulți copii;

- cine nu doarme în ziua Paștelui va fi tot anul activ;

- tradițional se mai spală cu un ou roșu sfințit ca să fii tot anul rumăn, și cu bănuți, ca să ai tot anul bani, s.a...

Începînd de azi, şi pînă la Paşte, credincioşii ortodocşi se roagă şi postesc riguros amintindu-şi de zilele în care Iisus a pătimit pentru mîntuirea oamenilor, și așteaptă Învierea Domnului pentru a mînca pască și ouă sfințite.

SĂPTĂMÎNA FLORIILOR

Duminica Floriilor este considerată o zi sfîntă, o zi a florilor și a elementului vegetal în cultura populară romînească. Floriile este o sărbătoare cu tradiții şi obiceiuri. Intrarea Domnului Isus Hristos în Ierusalim ca împărat smerit împlinind o poruncire din vechiul Testament. În toată ţara, oamenii vor sărbători duminica  Floriilor și vor merge la biserică.

De Florii sunt tradiții și obiceiuri:

• În ziua de serbare a vegetației, ea are ca simbol ramurile de salcie, tradiția spune că înainte de Duminica Floriilor se strîng brațe întregi de ramuri înmugurite de salcii și se duc la biserică, pentru a fi sfințite de preot. Aceste ramuri se împart la credincioși ele au putere de vindecare în vreme de necaz și protejarea locuinței.
• Fetele care se  vor măritate, în săptămîna floriilor se scoate toată zestrea afară pentru chemarea ursitului.
• Cei care au postit, în duminica Floriilor este dezlegare de pește, și tot ce este gătit din pește are putere vindecătoare, iar bolnavii ce vor mînca pește se vor lecui mai repede.
• Cum va fi Duminica floriilor așa va fi și în Sfintele Paști.
• Dacă te speli pe cap în Duminica Foriilor, tot părul din cap se va albi ca copacii înfloriţi peste noapte.

• Mai pun fetele sub cap bisuioc sfinţit  în noaptea de Florii, spre a deveni mai sănătoase, frumoase şi mai dorite de ursit, şi pentru a se mărita în acel an.

• Cei care si împărtăşesc în Duminica Floriilor oricare dorinţă şi-au pus-o în momentul în care se apropie preutul se va îndeplini.

• Gospodine se străduiau să ia din biserică nuiele de salcie cît mai mari ca să le crească cînepa înaltă.

• Fetele care vor să își întîlnescă ursitul, tradiția le sfătuiește să fiarbă busuioc în apă, la miezul nopții ca să se spele pe cap și restul apei să fie turnat la rădăcina unui păr înflorit, pînă la venirea zorilor.
• În Duminica Floriilor gospodinele mai gătesc plăcinte pentru a da de pomană săracilor, la fel cum  a făcut mama lui Lazăr din vreamea lui Isus.
• Din tradiție se știe ca că ramurile de salcie sfinţită îi apără pe oameni de toate relele și aceste ramuri de salcie sunt un simbol al biruinței vieții asupra morții.

• Cînd tună şi fulgeră se afumă în casă cu muguri sfinţiţi, cu speranţă ca să nu atingă casa.

• Se mai folosec mugurii de salcie la descîntece şi farmece.

• Cine va înghiţi nişte muguraş de salcie sfinţiţi în ziua Floriilor va fi sănătos tot anul, în deosebiva fi ferit de dureri de gît.

• .Se mai pun cîteva flor sfinţite în apa pentru baie, pentru a fi tot anul sănătos.

• În ziua de Florii se mai sădesc flori, pentru că se prind mai uşor şi cresc frumoase.

Ramurile sfinţite de ziua Floriilor se păstrează tot anul, ele sunt simbolul fertilităţii şi vegetaţiei de primăvară. Crenguțile de salcie oamenii le duc acasă și le pun la icoane, geamuri, uși și porți.